Expunerea la zgomotul produs de traficul rutier din timpul nopții ar putea fi asociată cu modificări subtile, dar măsurabile, ale colesterolului sangvin și markerilor grăsimilor din sânge, potrivit unui amplu studiu european, la care a participat și Universitea Oulu din Finlanda, informează Xinhua.
Într-un comunicat de presă publicat miercuri, universitatea finlandeză a transmis că acest studiu, apărut în revista Environmental Research, a analizat date obținute de la peste 270.000 de adulți din trei mari cohorte populaționale europene: UK Biobank, Rotterdam Study și Northern Finland Birth Cohort 1966.
Oamenii de știință au efectuat o modelare computerizată care a combinat zgomotul traficului rutier nocturn și adresele participanților, folosind hărți acustice naționale. Analiza s-a concentrat pe expunerea din timpul nopții, deoarece există o probabilitate mai mare ca oamenii se afle în locuințele lor în intervalul nocturn și pentru că zgomotul poate să interfereze cu somnul, a explicat același comunicat.
Folosind metode analitice avansate, cercetătorii au măsurat 155 de biomarkeri din eșantioanele sangvine, fapt care le-a permis să asocieze expunerea pe termen lung la zgomotul nocturn cu schimbări metabolice specifice detectabile în sânge.
Studiul a descoperit că modificările din lipidele sangvine măsurate au apărut dincolo de pragul de 50 de decibeli (dB) și au devenit tot mai pronunțate pe măsură ce nivelurile de zgomot au crescut. În special, zgomotul traficului rutier nocturn de peste 55 dB a fost asociat cu niveluri mai mari ale colesterolului total, ale colesterolului LDL - adeseori supranumit 'colesterol rău' - precum și cu măsurători legate de alte lipide, inclusiv acizii grași și lipidele membranare.
Acești indicatori sunt recunoscuți pe plan larg drept factori asociați cu sănătatea cardiovasculară și cu cea a metabolismului. Pentru cei mai mulți biomarkeri, cercetătorii au raportat un tipar expunere-răspuns, ceea ce se poate traduce astfel: cu cât nivelul zgomotului este mai mare, cu atât mai evidente sunt modificările moleculare.
Potrivit lui Yiyan He, cercetătoare la studii doctorale la Universitatea Oulu, descoperirea sugerează că zgomotul traficului nocturn ar putea afecta sănătatea metabolismului 'într-un mod subtil, dar consistent'. Deși modificările pentru fiecare individ sunt mici, ea a remarcat că un număr foarte mare de oameni sunt expuși la zgomotul produs de trafic, ceea ce înseamnă că chiar și cele mai modeste modificări semnalate au implicații medicale care țin de domeniul sănătății publice.
Sylvain Sebert, profesor la Universitatea Oulu, consideră că aceste rezultate pot evidenția căile biologice care ar putea explica legături anterior observate între zgomotul traficului și bolile cardiovasculare, precum și cu bolile metabolice, adăugând că zgomotul de mediu ar trebui să fie considerat mai degrabă un risc real pentru sănătate decât o simplă neplăcere trecătoare.
Oamenii de știință au mai spus că reducerea zgomotului generat de traficul rutier nocturn ar putea contribui la scăderea efectelor metabolice asociate și au îndemnat, de asemenea, la adoptarea unor măsuri de reducere a zgomotului în planificarea urbană și transporturi, precum și la proiectarea unor clădiri care să prioritizeze mediile de dormit mai liniștite.AGERPRESMORE NEWS
WORLD
HEALTH
SPORTS
Ministrul Sanatatii Publice, Eugen Nicolaescu, a declarat ca pentru masinile de interventie ale Ambulantei nu se va mai plati taxa de prima inmatriculare.
„Va informez ca am convenit cu Registrul Auto Roman si Ministerul Transporturilor ca inregistrarea ambulantelor sa se faca fara plata taxelor de prima inmatriculare, considerandu-le ca intra
in serviciile de urgenta si sunt de utilitate publica. Desi au fost discutii, am reusit, in sfarsit, sa facem un ordin comun ca aceste masini sa fie scutite de aceasta taxa”, a precizat ministrul. Nicolaescu a anuntat o noua transa de ambulante, masini de consultatie, ambulante de tip A1 si A2, care vor ajunge in teritoriu pana pe 30 noiembrie.
Deputatul PD Petru Movila propune acordarea unui ajutor financiar cadrelor didactice – medici, cercetatori medici, titulari in invatamantul universitar medical si farmaceutic si medici inscrisi la programe de formare continua, in vederea achizitionarii de carti de specialitate si a participarii la congrese, pentru imbunatatirea calitatii activitatii didactice si a pregatirii profesionale continue in beneficiul sanatatii populatiei.
Intr-un proiect de lege propus recent Parlamentului de Movila, se precizeaza ca acest ajutor se acorda anual, la solicitarea categoriilor socio-profesionale amintite si reprezinta echivalentul in lei a 700 de euro pentru cadre didactice, cercetatori si medici cu pana la 1.500 de lei salariu net lunar si 400 de euro pentru cadrele didactice, cercetatori si medici cu peste 1.500 de lei salariu net lunar. Sumele in euro se calculeaza, conform proiectului de act normativ, la cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data platii.
De asemenea, cadrele didactice, cercetatorii si medicii beneficiari ai ajutorului financiar amintit vor primi de la unitatile de invatamant superior unde sunt incadrati sau inscrisi la programe de formare continua documentele necesare in vederea valorificarii acestui ajutor. Conform proiectului de lege, sumele necesare acordarii ajutorului financiar se asigura de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT). „In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, MECT, Ministerul Sanatatii Publice si cel al Finantelor Publice vor elabora normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, care vor fi aprobate prin hotararea Guvernului”, se arata in proiectul amintit. Deputatul Petru Movila propune ca proiectul de lege sa fie aplicat incepand cu anul universitar 2008-2009.
Managerul Spitalului Judetean Timisoara a tarat institutia in peste 550 de procese si este acuzat de afaceri ilegale, conducere discretionara si irosirea banului public.
Acesta este protejat de consilierul prezidential Virgil Paunescu.
Zgomotul produs de traficul rutier nocturn, asociat cu creșterea colesterolului și a markerilor grăsimilor sangvine (studiu)
Expunerea la zgomotul produs de traficul rutier din timpul nopții ar putea fi asociată cu modificări subtile, dar măsurabile, ale colesterolului sangvin și markerilor grăsimilor din sânge, potrivit unui amplu studiu european, la care a participat și Universitea Oulu din Finlanda, informează Xinhua.
Într-un comunicat de presă publicat miercuri, universitatea finlandeză a transmis că acest studiu, apărut în revista Environmental Research, a analizat date obținute de la peste 270.000 de adulți din trei mari cohorte populaționale europene: UK Biobank, Rotterdam Study și Northern Finland Birth Cohort 1966.
Oamenii de știință au efectuat o modelare computerizată care a combinat zgomotul traficului rutier nocturn și adresele participanților, folosind hărți acustice naționale. Analiza s-a concentrat pe expunerea din timpul nopții, deoarece există o probabilitate mai mare ca oamenii se afle în locuințele lor în intervalul nocturn și pentru că zgomotul poate să interfereze cu somnul, a explicat același comunicat.
Folosind metode analitice avansate, cercetătorii au măsurat 155 de biomarkeri din eșantioanele sangvine, fapt care le-a permis să asocieze expunerea pe termen lung la zgomotul nocturn cu schimbări metabolice specifice detectabile în sânge.
Studiul a descoperit că modificările din lipidele sangvine măsurate au apărut dincolo de pragul de 50 de decibeli (dB) și au devenit tot mai pronunțate pe măsură ce nivelurile de zgomot au crescut. În special, zgomotul traficului rutier nocturn de peste 55 dB a fost asociat cu niveluri mai mari ale colesterolului total, ale colesterolului LDL - adeseori supranumit 'colesterol rău' - precum și cu măsurători legate de alte lipide, inclusiv acizii grași și lipidele membranare.
Acești indicatori sunt recunoscuți pe plan larg drept factori asociați cu sănătatea cardiovasculară și cu cea a metabolismului. Pentru cei mai mulți biomarkeri, cercetătorii au raportat un tipar expunere-răspuns, ceea ce se poate traduce astfel: cu cât nivelul zgomotului este mai mare, cu atât mai evidente sunt modificările moleculare.
Potrivit lui Yiyan He, cercetătoare la studii doctorale la Universitatea Oulu, descoperirea sugerează că zgomotul traficului nocturn ar putea afecta sănătatea metabolismului 'într-un mod subtil, dar consistent'. Deși modificările pentru fiecare individ sunt mici, ea a remarcat că un număr foarte mare de oameni sunt expuși la zgomotul produs de trafic, ceea ce înseamnă că chiar și cele mai modeste modificări semnalate au implicații medicale care țin de domeniul sănătății publice.
Sylvain Sebert, profesor la Universitatea Oulu, consideră că aceste rezultate pot evidenția căile biologice care ar putea explica legături anterior observate între zgomotul traficului și bolile cardiovasculare, precum și cu bolile metabolice, adăugând că zgomotul de mediu ar trebui să fie considerat mai degrabă un risc real pentru sănătate decât o simplă neplăcere trecătoare.
Oamenii de știință au mai spus că reducerea zgomotului generat de traficul rutier nocturn ar putea contribui la scăderea efectelor metabolice asociate și au îndemnat, de asemenea, la adoptarea unor măsuri de reducere a zgomotului în planificarea urbană și transporturi, precum și la proiectarea unor clădiri care să prioritizeze mediile de dormit mai liniștite.AGERPRES





